Introducere
În această serie de prezentări vom vorbi despre patru personaje foarte importante din Biblie și anume Avraam, Iosif, Moise și Iosua. Noi iubim aceste personaje și credem că au existat, dar sunt foarte mulți care nu cred. Dacă deschideți un manual de istorie sau de teologie, veți vedea că marii teologi vorbesc despre ei ca despre făt frumos, ca și când n-ar fi existat în realitate. Mai mult de 90 % dintre specialiștii în arheologie și în istorie nu sunt convinși că au existat. Eu am studiat cu ei și am avut discuții pe această temă.
Astăzi doresc, în special, să vă prezint documente din istorie și din arheologie, în favoarea acestor personaje.
Mărturii personale
Înainte de a intra în materialul propriu-zis o să vă povestesc o întâmplare. Cel mai bun profesor de-al meu de arheologie, cu care am studiat cel mai mult, era originar din Arad. Este evreu maghiar plecat demult în Israel. Era foarte bun. La facultatea mea erau trei profesori de arheologie. Prodecanul, nu avea niciun student care să se fi înscris la cursul lui. Profesoara americană avea patru studenți înscriși la cursul ei, și asta în special datorită faptului că ne plimba cu mașina prin toată țara pentru a ne arăta siturile. Pentru noi era important acest lucru.
Cel de-al treilea profesor, amintit anterior ca fiind originar din Arad, avea 70 de studenți înscriși la curs. Toți se duceau la el. De ce? Era formidabil. El a descoperit cel mai vechi document biblic scris pe ceva anume. Un document din anul 650 i. Hr. O să vă prezentăm pe parcurs și acest document.
Ne-am dus special acasă la el cu camera de filmat și i-am luat un interviu. Ne-a povestit cum s-a întâmplat de a făcut această descoperire. I-am spus: “Domnule profesor, înalta critică spune că nu Moise a scris cărțile acestea, ci au fost scrise mult mai târziu după ce au venit grecii. Aceștia i-au învățat pe evrei să scrie și abia apoi s-au apucat evreii să scrie povestea neamului lor, cam pe la anul 300-200 î. Hr.”
“Da, așa se spune,” ne-a răspuns profesorul. “Dar dumneavoastră ați găsit un paragraf din Biblie cu mai multe texte din anul 650 î. Hr. De unde a luat omul acela în 650 î. Hr. un paragraf atât de exact, fără nici un cuvânt lipsă din Biblie dacă Biblia nu era scrisă la vremea aceea? Dumneavostră spuneți că a fost scrisă între 300 și 200 î. Hr. și ați găsit paragraful din 650 î. Hr.” Înghite în sec și zice: “dacă ce am descoperit eu este adevărat, toată teoria lor cade.”
Vă promit că pe parcurs o să vă aduc toată această înregistrare filmată. E fantastică. O am de foarte mult timp dar încă nu am publicat-o în mediul online. Am rămas surprins. Chiar oameni de știință care-și dau seama că declarațiile făcute cu o sută de ani în urmă, în numele științei nu mai sunt valabile, nu au acum curajul să facă acum un pas înainte să spună: “stați am descoperit lucruri noi, nu mai sunt valabile acelea”. Continuă tot așa.
De aceea, profesoara mea americană spunea: “în arheologia biblică e nevoie să fii foarte cinstit și foarte corect cu ceea ce descoperi. Și fără să știe cine eram eu spunea: “cea mai bună școală de arheologie biblică actuală este școala adventistă.”Într-adevăr, avem școală adventistă foarte bună.
Ziguratul Din Ur
Aceasta a fost ca introducere. Acum, vom vorbi despre documente legate de Avraam. Acesta (Fig. 1 ) este Ziguratul din Ur – termenul biblic este Turnul Babel. În limbajul arheologic se numește zigurat. Este, de fapt, centrul cetăților foarte vechi sumeriene care avea funcția specială de templu. Chiar în vârf de tot era templul. A doua funcție era cea de-ai salva în cazul în care va mai veni un potop. Era o sfidare față de Dumnezeu, în care nu aveau încredere. “Avem noi soluția pentru a scăpa.” Sțiți, acesta este omul.
Acesta este ziguratul din Ur, cel mai bine conservat dintre mai multe zigurate din zonă. Aici, în Ur, a locuit Avraam până la vreo 60-70 de ani. Din această localitate Dumnezeu i-a spus “Avraame, hai să plecăm mai departe”.
Călătoria lui Avraam
Aceasta este harta călătoriilor lui Avraam (Fig. 2). Observați: a plecat din Ur, puțin mai jos de Babilon și s-a oprit în Haran până a murit tatăl lui care era bătrân. După ce a murit tatăl lui, a plecat mai departe spre Canaan. A ajuns până în Egipt și din Egipt s-a întors înapoi în Canaan. Obișnuiesc să spun că Avram este omul cel mai umblat din timpul său. Omul cel mai luminat. Gândiți-vă că pe vremea aceea oamenii nu mergeau mai mult de 30-40 de kilometri în jurul localități lor. Atâta era spațiul în care mergeau. Atunci nu era tren, mașină pentru a te deplasa încoace și încolo.
Avraam este omul care a parcus toată lumea civilizată de atunci, din Mesopotamia, până în Egipt. Nu poți să spui că e un beduin incult. Nu poți să spui că e un om îngust la minte. Nu poți să spui că nu a priceput, săracul de el și a crezut. Nu, el este omul cel mai umblat, cel mai educat, cu viziunea cea mai largă care le-a văzut pe toate.
Și-apoi să vedem ce a ales. Prețul mântuirii pentru Avraam a însemnat trei verbe: a părăsit, a peregrinat și a jerfit. A părăsit neamul său și țara sa. A peregrinat toată viața prin Orientul Mijlociu în căutarea cetății care are temelii tari. Și a adus jertfa supremă, tot ce a avut mai scump ca dovadă a credinței și a ascultării de Dumnezeu. Acesta este Avraam.
Calea patriarhilor
Dacă veniți cu mine în Betleem am să vă duc pe o stradă principală pe care scrie, din loc în loc, Calea Patriarhilor. Acesta este numele acelei străzii din Betleem, din prezent. Mai are încă un nume, sub acesta, și anume Drumul Stelei. Calea Patriarhilor este drumul care vine din Ierusalim, intră în Betleem și merge până în centrul orașului. Pe acest drum a umblat Avraam și tot pe acest drum au mers magii când au venit să-L caute pe Isus în Betleem. O lume total diferită.
Dacă priviți harta Orientului Mijlociu era un drum principal, eu îl numesc autostradă, care venea din Egipt, prin câmpia Israelului, trecea spre Ghido, Hațor și ajungea până în Babilon. Era numit Drumul Mării. Via Malis, în latină. Pe platoul Iordaniei era un alt drum care venea din Arabia. Cele două drumuri se întâneau la Damasc și formau Calea Împăratului. Acestea erau rutele principale, de circulație în antichitate și chiar și de astăzi. Avraam a venit pe aceste rute până la intrarea în Canaan.
După ce a intrat în Canaan a ieșit de pe rutele principale și și-a creat un ax a lui, un drum care până în ziua de astăzi se numește Calea Patriarhilor pe vârful munților Samariei și ai Iudeii. Calea Patriarhilor începe la Sihem și se termină la Berșeba, având aproximativ 150 de kilometri. Puteți găsi tăblița încă scrisă pe o stradă din Betleem. Poate sunt tăblițe și în alte orașe dar eu am găsit-o pe aceasta.
Stejarii lui Mamre
Un punct foarte important de pe Calea Patriarhilor este acela numit Stejarii lui Mamre. Aceștia sunt la vreo 5-6 km de Hevron, pe înălțimile munții Iudeii, la aproape 850-900 metri altitudine. Ceea ce este foarte interesant este că aici Avraam are revelația supremă. În cartea Genezei avem 10 viziuni pe care le-a avut Avram. Într-una din ele, Avraam se întâlnește în mod direct cu d-l Hristos și cu doi îngeri. Aici mănâncă împreună, dialoghează și mijlocește cu toată puterea pentru Sodoma. Aici, la Stejarii lui Mamre.
Tăblițele de la Nuzi, sec. XVIII
Ne oferă un tablou al societății de atunci: nume de persoane; liste cu legi; moduri de viețuire. Printre numele de pe tăblițe găsim: Iacov, Iosif, Manase etc, nume care le regăsim în tabăra lui Avraam. Una din legile timpului stipula: ,,Dacă un bărbat are un copil cu o concubină, iar apoi va avea un copil cu femeia legitimă, nu are voie să alunge de la el pe copilul anterior avut cu concubina, ci trebuie să-l includă în lista de moștenitori.,, Acest fapt este clar vizibil în situația din Geneza 21,10-12. Sara îi spune să izgonească pe Agar și Ismael. Avraam se teme. De ce? De legea timpului. Domnul intervine și-i spune: Ascultă de soția ta, alungă-l pe Isaac.
Fântâna Patriarhilor
Fântâna patriarhilor se află la Beer Șeba (Fig. 4). Există și astăzi două fântâni și un loc amenajat pentru turiști, despre care se spune că una este săpată de Avraam iar alta de către Isaac. Numele este semnificativ și însemnează: ,,Fântâna legământului,, deoarece aici a încheiat Avraam un legământ cu domnitorului locului, Abimelek.
Moria
Moria – monumentul cel mai măreț al credinței lui. Este muntele din Ierusalim unde a adus jertfă pe fiul său Isaac, în mod virtual. Mai târziu aici se va construi templul lui Solomon, iar musulmanii vor construi Moscheea de Stâncă. Stânca se numește: ”Stânca de Temelie”.
Mormintele patriarhilor de la Hevron
Mormintele patriarhilor de la Hevron. Pe timpul Domnului Hristos regele Irod va construi un temenos în jurul acestei grote, care a rămas până astăzi. Cruciații îi vor pune acoperiș și transforma în biserică, iar musulmanii vor face o moschee. Astăzi este un loc de dispută între musulmani și evrei și este împărțit între ei: moschee și sinagogă (Fig. 5).
Pictura de la Beni Hasan
Pictura de la Beni Hasan in Egipt, dovadă a prezenței semiților în Egipt, Avraam – un semit – a ajuns în Egipt. Este o dovadă indirectă a călătoriei lui Avraam în Egipt.
Dovada idealului său: ”Călătoresc către cetatea care are temelii tari, a cărui arhitect și constructor este Domnul”.
Casa din Hațor
Casa din Hațor a fost descoperită de mine. Datează din sec. XX-XIX î.Hr. exact din perioada lui Avraam. Se află pe drumul peregrinărilor sale, înainte de Sichem, chiar la intrarea în Canaan. Casa descoperită era de foarte bună calitate, avea zidurile și pardoseala tencuite cu un material foarte bun și rezistent. Am găsit vase de foarte bună calitate. Avraam putea să rămână aici, a fost invitat, dar avea un alt ideal, a plecat mai departe și s-a oprit la Beer Șeba, la marginea deșertului, o zonă aridă și săracă. Avraam dorea altceva, avea ochii pironiți spre răsplătire. Cred că este suficient de concludent ceea ce ne-a rămas în urmă ca să privim la el ca un model, un bărbat real al credinței.
material redat după prezentarea Dr. Traian Aldea
Lasă un răspuns